Cum mai trec zilele pe la voi?

Noi am ieșit dimineața în curte să respirăm puțin, dar a trebuit să intrăm după câteva minute pentru că pe Lara au început să o doară picioarele și a trebuit să o iau în brațe. Din păcate, încă obosește repede, suportă cu greu căldura.
În imaginea alăturată, deși gura îi ajunge până la ureche pentru că iubește să fie afară în aerul proaspăt cu Mira, a intrat totuși în casă cu tristețe, ceva îi apăsa cu adevărat sufletul.
După o mică odihnă, ea s-a așezat la masă să picteze, eu am privit doar de departe ce inventează.
– Mamă, am terminat!
– Ce ai pictat micuța mea, lasă-mă să văd!
-Căprioare, Mira este căprioara mov, eu sunt cea roz. Mamă, vreau să fiu căprioară atât de mult, să sar mult, să merg în parc și să nu obosesc atât de repede – a spus ea emoționată, dar tristă în același timp …
În asemenea momente mi se strânge inima, dar nu mă pot prăbuși în fața ochilor ei, trebuie să o încurajez … Tot ce am putut spune a fost: totul va fi bine, medicii ne vor ajuta, cum mulți alți oameni, care te iubesc foarte mult. Și bunul Dumnezeu are grijă de tine de sus, ca tu să fii vindecată și să poți fugi cu Mira ca o căprioară.
După o îmbrățișare mare, ne-am liniștit amândoi. Între timp, nenumărate întrebări și gânduri mi-au trecut prin cap. M-am întrebat oare ce se petrece în interiorul micuței mele, ce se află de fapt în spatele zâmbetelor? De unde are atâta putere să lupte și să zâmbească? Câte lucruri îi împovărează sufletul ei mic? Ar dori atât de mult să se poată juca ca un copil sănătos …
Celălalt gând al meu este cât de recunoscătoare sunt față de voi care ne stați alături, o sprijiniți pe Lara și vă rugați pentru ea. Dacă nu ați fi fost, nici nu știu unde am putea aduna această sumă uriașă pentru recuperarea Larei. Apoi, următorul meu gând este că timpul trece repede și am reușit să strângem puțin peste 10% din suma uriașă necesară, care este o sumă imensă, dar cât de departe este încă țelul nostru! Vom reuși? Și de ce colaborare imensă avem nevoie pentru a reuși…
În seara aceasta, mă voi ruga ca în fiecare seară pentru ca Lara să se vindece, să o văd crescând ca pe un copil sănătos și fericit și ca bunul Dumnezeu să aducă în viața noastră încă mulți oameni binevoitori.
Vă mulțumim că sunteți cu noi și o țineți pe Lara de mânuțe. Nu putem reuși decât împreună!