31 mai 2020, ziua diagnosticului. Leucemie

În zilele acestea gândurile mi s-au învârtit doar în cap, iar sentimentele dulci-amare în inima mea, cuvintele nu au venit cu adevărat nici după ce s-a liniștit casa … Ar fi dificil să rezumăm în câteva cuvinte, în câteva propoziții, tot ce ni s-a întâmplat în ultimul an… Nu-mi place să-mi amintesc și nici nu vreau să mă gândesc la acea zi … 31 mai 2020, ziua diagnosticului. Leucemie. A trecut exact un an de când o lume s-a prăbușit în noi. Dacă aș putea, aș șterge ziua aceea din viața noastră printr-o singură mișcare, într-o clipă dar, din păcate, nu pot. Trebuie să mă trezesc în fiecare zi, conștientă de faptul că iubita noastră fetiță, care are aproape 6 anișori, se luptă cu o boală teribilă. Luptă! Și nu renunță, merge înainte chiar dacă este foarte greu. Această fetiță angelică cu inimă mare, suportă încercările cu un zâmbet mai mereu și îi învață pe adulți despre credință, dragoste, curaj și despre faptul că nimic nu este imposibil. Mă învață și pe mine … și pe sora ei, Mira, pe întreaga familie. Din anumite motive, bunul Dumnezeu ne-a dat această cale, aceste încercări. Am conștientizat și am acceptat acest lucru și mergem înainte de un an, susținând-o pe Larácska în lupta împotriva cancerului. Călătoria noastră nu a fost lină până acum; acceptarea diagnosticului, costul uriaș al spitalului/tratamentului, multe, multe excursii la spital, nopți nedormite, efectele secundare ale chimioterapiei, declinul fizic al Larei, schimbări de dispoziție, alternanță de plâns/râs… am învățat să mergem din nou după primul tratament cu steroizi, căderea părului, zile cu vărsături, pierderea poftei de mâncare, dureri osoase, infecții frecvente, curse nocturne la urgență din cauza febrei, grijile permanente acasă pentru că nu puteam să fiu alături de ea, multiple chimioterapii, anestezii, alergii la medicamente, sânge și înlocuiri de plasmă, o mulțime de probe de sânge, examinări continue și aș putea să le mai enumăr în continuare… au lăsat o amprentă profundă asupra noastră și, de asemenea, în Larácska. Mulți oameni nu înțeleg, nu văd sau chiar nu știu ce este ascuns sub aisberg, ce presupune viața unui bolnav de cancer, a unui copil cu leucemie. Nu este deloc ușor și, uneori, chiar al naibii de greu. Dar a trecut 1 an și deși viețile noastre sunt asemenea unui roller coaster, mergem mai departe pe calea vindecării. Doar înainte! Epidemia virală ne-a făcut călătoria și mai dificilă, până în prezent doar Tivadar o poate însoți pe Lara. Datorită regulilor stricte ale spitalului, nu poate exista decât un părinte înăuntru, în așa fel inima mea de mamă trebuie să suporte și asta. Pe lângă sentimentele mixte, recunoștința este prezentul nostru. Pentru fiecare minut al zilelor petrecute împreună, pentru micile plăceri, pentru o hemoleucogramă bună, pentru progresul cu succes al tratamentului. Suntem recunoscători pentru copiii noștri. Inimile noastre sunt pline de recunoștință și dragoste, pentru Voi. Vă mulțumim că ați stat alături de noi, alături de Lara ca soldați în această luptă, și ne veți ține de mâini, fără să ne dați drumul. Știm că probabil și voi ați fost loviți de nenumărate ori de această situație de virus din ultimul an, totuși ne ajutați în continuare în lupta noastră pentru Lara. Dorim să mulțumim pe această cale familiei noastre iubitoare pentru că au încercat să ne ajute în tot ceea ce au putut anul trecut. Dorim să mulțumim grupurilor de licitații caritabile, administratorilor dragi, moderatorilor, membrilor, ajutoarelor, pentru că cunoscând-o pe Larácska și dorind să-i fie alături, nu s-au obosit în ajutorul micuței noastre comoare. Vă mulțumim pentru munca voastră de sacrificiu, pentru organizarea târgurilor pentru Lara, colectarea capacelor de plastic și a obiectelor aluminiu-metal, donații bisericești, articole media, ajutor de la companii și antreprenori, oferind un procent din impozitul pe venit, donații de produse meșteșugărești, donații monetare, multe încurajări, mesaje amabile , rugăciuni și pentru faptul că sunteți alături de noi. Mulțumim Bunului Dumnezeu că ne ajută mereu cu noi oameni cu inima curată, valoroși, precum și noi ajutoare. În astfel de cazuri, cuvintele se epuizează, în aceste cazuri cuvântul mulțumesc nu este suficient, simțim mult mai mult decât atât, ceea ce nu poate fi exprimat în cuvinte … Vă mulțumesc din nou din suflet! Dar, din păcate, încă nu ne putem așeza în spate, nu ne putem relaxa, mica noastră războinică Lara mai are un drum lung de parcurs, dar credem că vom reuși împreună. Dragii noștri ajutători, draga noastră mare Familie, împreună cu voi, plini de speranță, cu credința deplină în vindecare, cu ajutorul Bunului Dumnezeu, mergem înainte și continuăm să luptăm împotriva leucemiei până când vom atinge scopul nostru, vindecarea Larei! Vă mulțumim că ați fost cu noi! #împreunăpentruLara